Young,Woman,Suffering,From,A,Severe,Depression/anxiety,(color,Toned,Image;

Anxietatea și atacurile de panică

Anxietatea este o reacţie a organismului cu care toți ne-am confruntat la un moment dat.

Ea poate lua forma unei îngrijorări excesive sau a unor simptome fizice.

Simptomele fizice ale anxietății pot fi bătăi rapide ale inimii, senzație de sufocare, furnicături, valuri de căldură, greață, diaree, senzație de a urina.

Această reacție poate apărea brusc și pe neașteptate. În acest caz vorbim de un atac de panică.

Anxietatea devine o problemă medicală atunci când durează în timp și îți schimbă viața.

Aproximativ 15 persoane dintr-o sută suferă de o tulburare anxioasă.

Anxietatea nu este o parte a vieții tale. Trateaz-o!

Află mai multe despre psihoterapia și psihiatria de la Clinica Nice

Pacienţii cu tulburări anxioase au tendinţa de a evita situaţiile care le provoacă frică sau, în cel mai bun caz, trec prin acestea cu un efort considerabil.

Consecinţele acestui comportament pot fi însemnate atât pe plan profesional cât şi pe plan social. De pildă un pacient, diagnosticat cu tulburare de anxietate socială, poate să îi vină foarte greu să se întâlnească cu oameni.

Anxietatea are un impact negativ asupra memoriei şi a atenţiei, pacienţii fiind detaşaţi de lucrurile din jur; apar inhibaţi de cele mai multe ori şi lipsiţi de iniţiativă.

O persoană cu anxietate generalizată, se va gândi de foarte multe ori la sarcinile de serviciu, cărora nu crede să le facă faţă, cu posibila afectare a somnului, fapt ce nu face decât să-i întreţină anxietatea.

În timpul serviciului face cu greu faţă cerinţelor din cauza lipsei de concentrare şi de atenţie, accentuându-se neîncrederea în propriile capacităţi. Intră astfel într-un cerc vicios din care îi vine foarte greu să iasă.

Foarte multă lume consideră că are atacuri de panică atunci când trece printr-o stare cu anxietate mai accentuată.

Aceasta trebuie să fie însoţită şi de alte simptome pentru a putea avea un diagnostic, multe dintre ele fiind văzute de pacienţi ca manifestări ale unor boli severe ale corpului (palpitaţii, senzaţie de sufocare sau de strangulare, durere la nivelul pieptului, greaţă, ameţeli, valuri de căldură etc).

Atacurile de panică nu sunt o boală în sine, fiind carcteristice aproape tuturor tulburărilor anxioase.

Tipuri

Tulburarea anxioasă generalizată – cel puţin 6 luni de anxietate şi preocupare excesivă

Fobia specifică – frică faţă de un anumit obiect, animal sau faţă de o anumită situaţie

Tulburarea de panică – atacuri de panică repetate şi inopinate, fără a fi asociate unei situaţii sau împrejurări

Tulburare de anxietate socială – anxietate marcată faţă de unele situaţii sociale (vorbitul sau mâncatul în public, iniţierea sau întreţinerea unei conversaţii, vorbitul cu autorităţile, etc)

Tulburarea obsesiv-compulsivă – gânduri care se repetă şi produc anxietate (obsesii), care sunt neutralizate prin compulsii (exemplu: spălatul pe mâini, verificatul gazelor, a încuietorilor, număratul sau rugatul în gând, etc)

Tulburarea de stres posttraumatică – retrăirea unui eveniment traumatic cu evitarea stimulilor asociaţi acestuia.

Tratament

Medicamentele antidepresive reprezintă principala modalitatede tratare a tulburărilor anxioase. Ele s-au dovedit eficiente, îşi păstrează eficienţa în timp şi nu dau dependenţă.

De folos sunt şi diferitele forme de psihoterapie, în special în combinaţie cu medicaţia antidepresivă.

Utilizarea benzodiazepinelor pe termen lung, chiar dacă iniţial determină o ameliorare rapidă a simptomelor, nu este recomandată. Ele dau dependenţă şi îşi pierd eficacitatea odată cu trecerea timpului; pacientul are nevoie de doze din ce în ce mai mari pentru a obţine acelaşi rezultat.