[vc_row rt_row_background_width=”fullwidth” rt_row_content_width=”default” rt_row_style=”default-style” rt_row_borders=”” rt_grid=”true” rt_row_paddings=”true” rt_bg_effect=”classic” rt_bg_image_repeat=”repeat” rt_bg_size=”cover” rt_bg_position=”right top” rt_bg_attachment=”scroll” rt_bg_video_format=”self-hosted” rt_padding_top=”60″ rt_padding_bottom=”60″][vc_column width=”1/3″ rt_wrp_col_paddings=”false” rt_border_top=”” rt_border_bottom=”” rt_border_left=”” rt_border_right=”” rt_border_top_mobile=”” rt_border_bottom_mobile=”” rt_border_left_mobile=”” rt_border_right_mobile=”” rt_bg_image_repeat=”repeat” rt_bg_size=”auto auto” rt_bg_position=”right top” rt_bg_attachment=”scroll” rt_padding_right=”40px”][rt_heading style=”style-5″ size=”h4″ font_color_type=”” font=”” custom_font_size=”” link=”” link_open=”_self” punchline=””]TRATAMENTE ȘI TERAPII[/rt_heading][vc_column_text]
În psihiatrie, ca și în celelalte ramuri ale medicinei, recomandările de tratament trebuie să aibă la bază dovezi științifice clare și nu doar păreri, presupuneri sau experiențe personale. Astfel riscul de a urma un tratament ineficient scade considerabil.
Scopul terapiilor noastre nu este doar de a trata simptomele psihice, ci și de a reveni la nivelul de funcționare anterior apariției dezechilibrului psihic. Ne dorim să puteți munci, să vă bucurați de familie, de prieteni, să vă reluați activitățile care vă făceau plăcere.
Alegerea soluției terapeutice are la bază atât dovezile științifice existente, cât și raportul dintre beneficii și riscuri, specific fiecărui caz în parte. Psihiatria modernă nu se limitează doar la tratamentul medicamentos; psihoterapia, efortul fizic regulat, modificarea stilului de viață sau tehnicile de relaxare sunt terapii dovedite eficiente în anumite condiții.
Întelegem preocuparea dumneavoastră atunci când sunteți pe cale să începeți o nouă formă de tratament. Din această cauză vă vom prezenta dezavantajele fiecărei intervenții, vă răspundem la întrebări, iar acceptul dumneavoastră va fi hotărâtor în alegerea sau nu a unei terapii.
[/vc_column_text][/vc_column][vc_column width=”1/3″ rt_wrp_col_paddings=”false” rt_border_top=”” rt_border_bottom=”” rt_border_left=”” rt_border_right=”” rt_border_top_mobile=”” rt_border_bottom_mobile=”” rt_border_left_mobile=”” rt_border_right_mobile=”” rt_bg_image_repeat=”repeat” rt_bg_size=”auto auto” rt_bg_position=”right top” rt_bg_attachment=”scroll”][content_box featured_image=”3110″ heading=”Depresia” heading_size=”h2″ style=”style-1″ text_align=”left” link=”https://psihiatrice.ro/detalii-tratament/depresia/”]Tulburare afectivă însoțită de stimă de sine scăzută, pierderea interesului pentru activități plăcute în mod normal, energie redusă și durere emoțională fără o cauză clară. Află mai multe …[/content_box][rt_accordion style=”icons”][rt_accordion_content title=”Tulburarea depresivă majoră” icon_name=”icon-plus-squared-1″]Tulburarea depresivă majoră se caracterizează prin prezenţa unuia sau mai multor episoade depresive. Află mai multe…[/rt_accordion_content][rt_accordion_content title=”Tulburarea distimică” icon_name=”icon-plus-squared-1″]Dispoziţia depresivă ce se intinde pe o perioadă foarte lungă de timp (cel puţin 2 ani), care este însoţită şi de alte simptome: insomnie, diminuarea apetitului, stare de oboseală cronică, sentiment de disperare şi altele. Află mai multe…[/rt_accordion_content][/rt_accordion][/vc_column][vc_column width=”1/3″ rt_wrp_col_paddings=”false” rt_border_top=”” rt_border_bottom=”” rt_border_left=”” rt_border_right=”” rt_border_top_mobile=”” rt_border_bottom_mobile=”” rt_border_left_mobile=”” rt_border_right_mobile=”” rt_bg_image_repeat=”repeat” rt_bg_size=”auto auto” rt_bg_position=”right top” rt_bg_attachment=”scroll”][content_box featured_image=”3167″ heading=”Anxietatea, frica și atacurile de panică” heading_size=”h2″ style=”style-1″ text_align=”left” link=”https://psihiatrice.ro/detalii-tratament/anxietatea-frica-si-atacurile-de-panica/”]Tulburările anxioase apar atunci când reacţia de frică apare fără să existe un pericol real. Află mai multe …[/content_box][rt_accordion style=”icons”][rt_accordion_content title=”Tulburare anxioasă generalizată” icon_name=”icon-plus-squared-1″]Tulburarea anxioasă generalizată se caracterizează prin prezenţa a cel puţin 6 luni de preocupare exagerată, însoţită de anxietate, faţă de situaţii obişnuite ale vieţii cotidiene: serviciu, finanţe, sănătate, probleme domestice. Află mai multe…[/rt_accordion_content][rt_accordion_content title=”Fobii specifice” icon_name=”icon-plus-squared-1″]Fobia specifică reprezintă o frică intensă şi nejustificată faţă de un anumit obiect sau faţă de o anumită situaţie. Este una dintre cele mai frecvente boli psihice, prevalenţa (persoanele care fac boala la un moment dat în decursul vieţii) fiind de aproximativ 11% din populaţia generală. Află mai multe…[/rt_accordion_content][rt_accordion_content title=”Tulburare de panică” icon_name=”icon-plus-squared-1″]Tulburarea de panică se caracterizează prin prezenţa unor atacuri de panică repetate şi inopinate. Află mai multe…[/rt_accordion_content][rt_accordion_content title=”Fobie socială” icon_name=”icon-plus-squared-1″]Fobia socială este o boală caracteristică persoanelor văzute de cei din jur ca fiind timide sau retrase. Chiar dacă pentru familii, aceste aşa-zise trăsături de caracter, sunt normale, cei afectaţi de această timiditate exagerată simt un disconfort major şi îşi doresc să scape cât mai repede de barierele interne. Află mai multe…[/rt_accordion_content][rt_accordion_content title=”Tulburare obsesiv-compulsivă” icon_name=”icon-plus-squared-1″]Principala trăsătură a tulburării obsesiv-compulsive o reprezintă prezenţa obsesiilor, adică gânduri, idei sau imagini, care sunt experimentate frecvent şi care provoacă anxietate. Pacientul nu poate controla apariţia lor, ele nu au legătură cu evenimente din viaţa cotidiană, fiind văzute ca gânduri pe care în mod normal nu ar fi trebuit să le aibă în acel moment. Află mai multe…[/rt_accordion_content][rt_accordion_content title=”Tulburare de stres postraumatică” icon_name=”icon-plus-squared-1″]Elementul esenţial în punerea diagnosticului de tulburare de stres postraumatică este tocmai prezenţa unui eveniment traumatic extrem. Nu este obligatoriu ca pacientul însuşi să experimenteze acest eveniment, este suficient să fie martor sau să afle că i s-a întâmplat unei persoane apropiate. Află mai multe…[/rt_accordion_content][rt_accordion_content title=”Tulburare mixta anxios-depresivă” icon_name=”icon-plus-squared-1″]Tulburarea mixtă anxios-depresivă reprezintă un diagnostic pus pacienţilor cu o anxietate care nu poate fi atribuită niciuneia din celelalte tulburări anxioase. Pe lângă aceasta, pacienţii mai prezintă şi simptome depresive ale căror număr şi durată nu sunt suficiente pentru a pune diagnosticul de tulburare depresivă majoră sau tulburare distimică. Află mai multe…[/rt_accordion_content][/rt_accordion][/vc_column][/vc_row][vc_row rt_row_background_width=”fullwidth” rt_row_content_width=”default” rt_row_style=”default-style” rt_row_borders=”” rt_grid=”true” rt_row_paddings=”true” rt_bg_effect=”classic” rt_bg_image_repeat=”repeat” rt_bg_size=”cover” rt_bg_position=”right top” rt_bg_attachment=”scroll” rt_bg_video_format=”self-hosted” rt_padding_top=”60″ rt_padding_bottom=”60″][vc_column width=”1/3″ rt_wrp_col_paddings=”false” rt_border_top=”” rt_border_bottom=”” rt_border_left=”” rt_border_right=”” rt_border_top_mobile=”” rt_border_bottom_mobile=”” rt_border_left_mobile=”” rt_border_right_mobile=”” rt_bg_image_repeat=”repeat” rt_bg_size=”auto auto” rt_bg_position=”right top” rt_bg_attachment=”scroll”][content_box featured_image=”3178″ heading=”Tulburarea bipolară” heading_size=”h2″ style=”style-1″ text_align=”left” link=”https://psihiatrice.ro/detalii-tratament/tulburarea-bipolara/”]Prezenţa la aceeaşi persoană a două situaţii diametral opuse: una cu dispoziţie depresivă, ce poate face parte dintr-un episod depresiv şi alta cu dispoziţie euforică, caracterizată de un entuziasm nejustificat faţă de evenimentele pe care pacientul le trăieşte. Află mai multe …[/content_box][rt_accordion style=”icons”][rt_accordion_content title=”Episodul maniacal” icon_name=”icon-plus-squared-1″]Episodul maniacal face parte din manifestările Tulburării bipolare; chiar şi atunci când pacientul este la primul episod, diagnosticul va fi de Tulburare bipolară, episod maniacal unic. Află mai multe…[/rt_accordion_content][rt_accordion_content title=”Tulburarea bipolară” icon_name=”icon-plus-squared-1″]Tulburarea bipolară se caracterizează prin prezenţa a cel puţin unui episod maniacal, hipomaniacal sau mixt, ultimele doua având ca punct de plecare simptomele caracteristice episodului maniacal. Astfel o persoană diagnosticată cu această boală va avea de-a lungul timpului perioade relativ bine delimitate cu dispoziţie foarte bună sau iritabilă, cu labilitate emoţională, cu logoree şi cu scăderea nevoii de somn, simptome ce alternează cu episoade depresive. Află mai multe…[/rt_accordion_content][rt_accordion_content title=”Tulburarea ciclotimică” icon_name=”icon-plus-squared-1″]Există situaţia în care un pacient are o parte din simptomele specifice unui episod maniacal, dar acestea fie nu sunt suficiente ca număr, fie nu durează cel puţin 4 zile pentru a putea fi incluse în tulburarea bipolară (ca un episod hipomaniacal). Află mai multe…[/rt_accordion_content][/rt_accordion][/vc_column][vc_column width=”1/3″ rt_wrp_col_paddings=”false” rt_border_top=”” rt_border_bottom=”” rt_border_left=”” rt_border_right=”” rt_border_top_mobile=”” rt_border_bottom_mobile=”” rt_border_left_mobile=”” rt_border_right_mobile=”” rt_bg_image_repeat=”repeat” rt_bg_size=”auto auto” rt_bg_position=”right top” rt_bg_attachment=”scroll”][content_box featured_image=”3169″ heading=”Schizofrenia și alte tulburări psihotice” heading_size=”h2″ style=”style-1″ text_align=”left” link=”https://psihiatrice.ro/detalii-tratament/schizofrenia-si-alte-tulburari-psihotice/”]Manifestările şi evoluţia acestor boli diferă foarte mult de la un pacient la altul. Nimeni nu poate spune, cu exactitate, dacă boala va reapărea într-o lună, peste 5 ani sau niciodată. Află mai multe …[/content_box][rt_accordion style=”icons”][rt_accordion_content title=”Schizofrenia” icon_name=”icon-plus-squared-1″]Schizofrenia este o boală care afectează aproximativ 1% din populaţie, este prezentă în toate societăţile lumii şi apare în egala măsură la toate categoriile socio-economice. Incidenţa (cazurile noi dintr-o populaţie) nu este influenţată de venitul pacientului sau de nivelul de cultură al acestuia. Află mai multe…[/rt_accordion_content][rt_accordion_content title=”Tulburarea schizo-afectivă” icon_name=”icon-plus-squared-1″]Tulburarea schizo-afectivă are ca principală trăsătură prezenţa, în acelaşi timp, a simptomelor fazei active şi a unei dispoziţii depresive sau euforice pe o perioadă semnificativă din intervalul de timp în care pacientul experimentează boala. Află mai multe…[/rt_accordion_content][rt_accordion_content title=”Tulburarea schizofreniformă” icon_name=”icon-plus-squared-1″]Tulburarea schizofreniformă se caracterizează prin prezenţa a cel puţin 2 dintre simptomele următoare: halucinaţii, idei delirente, comportament dezorganizat sau catatonic, limbaj dezorganizat şi simptome negative (simptome ale fazei active a bolii); durata acestora este de cel puţin o lună sau mai puţin dacă pacientul a fost tratat cu succes. Află mai multe…[/rt_accordion_content][rt_accordion_content title=”Tulburare psihotică scurtă” icon_name=”icon-plus-squared-1″]Tulburarea psihotică scurtă se caracterizează prin prezenţa a cel puţin unui simptom din următoarele: idei delirante, halucinaţii, comportament dezorganizat sau catatonic şi limbaj dezorganizat. Durata acestora trebuie să fie de minim 1 zi şi să nu depăşească 1 lună. Află mai multe…[/rt_accordion_content][rt_accordion_content title=”Tulburare delirantă” icon_name=”icon-plus-squared-1″]Diagnosticul de tulburare delirantă are la bază prezenţa ideilor delirante (convingeri fără un temei real) pe o perioadă de cel puţin o lună. Ideile delirante nu sunt bizare, adică ţin de situaţii care se pot întâmpla în viaţa reală; cele mai frecvente sunt de persecuţie, de gelozie, de grandoare. Află mai multe…[/rt_accordion_content][/rt_accordion][/vc_column][vc_column width=”1/3″ rt_wrp_col_paddings=”false” rt_border_top=”” rt_border_bottom=”” rt_border_left=”” rt_border_right=”” rt_border_top_mobile=”” rt_border_bottom_mobile=”” rt_border_left_mobile=”” rt_border_right_mobile=”” rt_bg_image_repeat=”repeat” rt_bg_size=”auto auto” rt_bg_position=”right top” rt_bg_attachment=”scroll”][content_box featured_image=”3171″ heading=”Consumul de alcool” heading_size=”h2″ style=”style-1″ text_align=”left” link=”https://psihiatrice.ro/detalii-tratament/schizofrenia-si-alte-tulburari-psihotice/”]Consumul de alcool devine o problemă de ordin psihiatric atunci când apar consecinţe negative repetate ale utilizării acestuia. Află mai multe …[/content_box][rt_accordion style=”icons”][rt_accordion_content title=”Dependența de alcool” icon_name=”icon-plus-squared-1″]Dependenţa de alcool se caracterizează prin prezenţa toleranţei (pacientul are nevoie de cantităţi tot mai mari de alcool pentru a obţine acelaşi rezultat), a simptomelor de sevraj (tremor, transpiraţii, senzaţie de greaţă, insomnie, stare de nelinişte, anxietate şi altele) sau a unui consum compulsiv (pacientul nu mai poate controla cantitatea, timpul pe care îl petrece bând sau consecinţele, pe care le are utilizarea excesivă a alcoolului). Află mai multe…[/rt_accordion_content][rt_accordion_content title=”Sevrajul la alcool” icon_name=”icon-plus-squared-1″]Simptomele de sevraj sunt cele care aduc, de cele mai multe ori, o persoană cu dependenţă de alcool la medic. Această boală poate pune în pericol viaţa pacientului, mai ales când este complicată cu delirium tremens sau convulsii; cei cu simptome de sevraj au un istoric îndelungat de consum excesiv de alcool, care le-a slăbit organismul, situaţie ce face periculoasă traversarea unei perioade de stres, fără un sprijin medical adecvat. Află mai multe…[/rt_accordion_content][rt_accordion_content title=”Alte boli cauzate de alcool” icon_name=”icon-plus-squared-1″]În cantităţi excesive, alcoolul determină apariţia unor tulburări psihice, multe dintre ele favorizând, prin disconfortul creat, tocmai reînceperea consumului de alcool. Aceste boli, numite tulburări psihice induse de alcool, nu preced un consum excesiv, ci sunt o consecinţă a acestuia. Ele apar în timpul intoxicaţiei, a sevrajului sau în perioada imediată întreruperii consumului. Află mai multe…[/rt_accordion_content][/rt_accordion][/vc_column][/vc_row]